Melisa

Melisa - „floarea stupului”, ”iarba lamaioasa” este cunoscută încă din antichitatea greacă şi romană, iar medicii arabi din Evul Mediu au introdus-o în practica terapeutică apreciindu-i virtuţile de "reconfortare a inimii şi combatere a palpitaţiilor nocturne" (Serapion), "de întărire a gândurilor importante şi alungare a aburilor melancoliei" (Avicenna). Calităţile de sedativ ale melisei sunt datorate, în principal, componentelor din uleiul volatil. Felul în care acţionează melisa este asemănător cu al medicamentelor de tip diazepam şi rudotel, dar este lipsit de efectele secundare ale acestora. Frunzele de melisă se recomandă, în principal, contra tulburărilor nervoase, cum sunt insomnia, isteria, melancolia, astenia, greutăţile de concentrare, scăderea memoriei, emotivitate. S-a dovedit că are efecte bune şi în caz de convulsii şi epilepsie. Frunzele de melisă au şi efecte antimicrobiene şi antivirale, în special asupra virusului hepatic şi a virusului gripal A2. Mai mult, unele componente ale sale îi imprimă un potenţial citostatic. Mai are proprietăţi de echilibrare hormonală în dereglări ale hipofizei şi tiroidei. Combate balonările, fortifică stomacul, stimulează digestia. Uleiul de roiniţă calmează colicile, crampele în zona subombilicală. Actionează împotriva stărilor de vomă la femeile însărcinate, contracţiilor din perioada ciclului. Este cel mai indicat remediu pentru femeile şi copiii slăbiţi. Combate migrenele, durerile de dinţi, de cap şi urechi generate de nevralgii. Se mai utilizează şi împotriva tusei, răguselii şi afecţiunilor căilor respiratorii. Ajută în caz de afecţiuni gastrice pe fond nervos şi de asemenea în caz de afecţiuni genitale pe fond nervos. Frunzele de melisă mai au proprietăţi de echilibrare hormonală în dereglări ale hipofizei şi tiroidei. Sunt recomandate profilactic pentru afecţiuni cum ar fi pareza facială, boala Parkinson (în faze incipiente), Alzheimer. Cercetări recente au confirmat faptul că roiniţa are şi un efect antioxidant, ceea ce înseamnă că menţine tinereţea celulelor din organism prin anularea proceselor de formare a radicalilor liberi în moleculele din sânge, responsabile de îmbătrânirea ţesuturilor. În perioada de tranziţie de la frig la cald, planta vă scapă de secreţiile nazale sau de gripe. Extern, frunzele calmează înţepăturile insectelor.